Genetica face din nou paşi mari pentru a atinge “visul” oricărui bolnav: vindecarea printr-o simplă injecţie a unor boli genetice sau a unor maladii grave, incurabile la această oră.
După apariţia tratamentului genetic (ce se bazează în principal pe “eliminarea” unor gene), a apărut un nou domeniu de cercetare genetică, încă şi mai avansat: chirurgia genetică. Această ramură a geneticii, începută în urmă cu mai puţin de zece ani, se bazează aşadar pe înlocuirea “bucăţii” de gene bolnave, şi nu a întregii gene cu una sănătoasă, aşa cum se întâmplă în terapia genetică “tradiţională”.
Ceea ce înseamnă, simplificând la maximum, că cercetătorii trimit în interiorul genomului nostru substanţe microscopice, care se comportă precum nişte chirurgi ai moleculelor şi depistează fără greşeală mutaţiile genetice. Uneltele vor ajuta nu numai la refacerea completă a copiilor născuţi cu boli genetice, dar şi la un viitor tratament împotriva SIDA, a cancerului sau a hepatitei B, scrie revista Science et Vie.
Tratamentul a dat deja rezultate extrem de bune în cazul unei maladii genetice ce afectează un copil din 3.500 născuţi: mucoviscidoză sau fibroză chistică, ce măreşte consistenţa secreţiilor mucoase ale organismului şi afectează atât sistemul respirator, cât şi cel digestiv.
Ceea ce înseamnă, simplificând la maximum, că cercetătorii trimit în interiorul genomului nostru substanţe microscopice, care se comportă precum nişte chirurgi ai moleculelor şi depistează fără greşeală mutaţiile genetice. Uneltele vor ajuta nu numai la refacerea completă a copiilor născuţi cu boli genetice, dar şi la un viitor tratament împotriva SIDA, a cancerului sau a hepatitei B, scrie revista Science et Vie.
Tratamentul a dat deja rezultate extrem de bune în cazul unei maladii genetice ce afectează un copil din 3.500 născuţi: mucoviscidoză sau fibroză chistică, ce măreşte consistenţa secreţiilor mucoase ale organismului şi afectează atât sistemul respirator, cât şi cel digestiv.
Secretele naturii, “furate” şi aplicate în laborator
Obiectivul pe care şi-l propun oamenii de ştiinţă francezi de la centrul de cercetări Cellectis este să repare gena responsabilă de această maladie, punându-i în etapa iniţială un fel de proteză chimică: molecula PTC124, care constrânge gena responsabilă de această maladie – CFTR – să producă proteinele corect. Porţiunea bolnavă de genă este înlocuită cu aceeaşi secvenţă de ADN, căreia îi lipseşte însă mutaţia genetică. Totul a devenit posibil după evoluţia geneticii şi “furând” din natură două procedee deja existente: meganucleazele (enzime capabile să “taie” o porţiune de cromozom cu o precizie chirurgicală) şi recombinările genetice (care permit substituirea bucăţii bolnave cu una sănătoasă). Aşa că, odată cunoscută secvenţa genetică, ambele pot fi recreate. Întregul procedeu de laborator a fost denumit MRS – sistem de recombinare prin meganucleaze. El are aplicaţii nu doar în chirurgia genetică umană, ci şi în agricultură.
Dincolo de repararea bucăţii de cromozon bolnave în cazul maladiilor congenitale, MRS va putea fi utilizat pentru a îndrepta mutaţiile celulelor canceroase, dar şi în cazul transplantului, pentru a preveni respingerea unei grefe de către organism (scopul este de a pregăti organul donat, de a-l determina, înainte de operaţie, să îşi piardă “personalitatea”, ceea ce îl face incompatibil cu cel care îl primeşte).
Noul tip de terapie evită astfel şi complicaţiile ce apar în cazul terapiei genetice clasice, mai exact, apariţia unor cazuri de leucemie. Efectul colateral se creează de multe ori în cazul terapiei sus-numite deoarece gena terapeutică este inserată de multe ori în proximitatea genelor declanşatoare de cancer (proto-oncogene). În cazul chirurgiei genetice, riscul este îndepărtat. Peste câteva luni, se va efectua un test internaţional, promit cercetătorii, având ca obiect de studiu câteva zeci de copii trataţi, timp de un an, cu această metodă, împotriva fibrozei chistice. (E.F.)
Obiectivul pe care şi-l propun oamenii de ştiinţă francezi de la centrul de cercetări Cellectis este să repare gena responsabilă de această maladie, punându-i în etapa iniţială un fel de proteză chimică: molecula PTC124, care constrânge gena responsabilă de această maladie – CFTR – să producă proteinele corect. Porţiunea bolnavă de genă este înlocuită cu aceeaşi secvenţă de ADN, căreia îi lipseşte însă mutaţia genetică. Totul a devenit posibil după evoluţia geneticii şi “furând” din natură două procedee deja existente: meganucleazele (enzime capabile să “taie” o porţiune de cromozom cu o precizie chirurgicală) şi recombinările genetice (care permit substituirea bucăţii bolnave cu una sănătoasă). Aşa că, odată cunoscută secvenţa genetică, ambele pot fi recreate. Întregul procedeu de laborator a fost denumit MRS – sistem de recombinare prin meganucleaze. El are aplicaţii nu doar în chirurgia genetică umană, ci şi în agricultură.
Dincolo de repararea bucăţii de cromozon bolnave în cazul maladiilor congenitale, MRS va putea fi utilizat pentru a îndrepta mutaţiile celulelor canceroase, dar şi în cazul transplantului, pentru a preveni respingerea unei grefe de către organism (scopul este de a pregăti organul donat, de a-l determina, înainte de operaţie, să îşi piardă “personalitatea”, ceea ce îl face incompatibil cu cel care îl primeşte).
Noul tip de terapie evită astfel şi complicaţiile ce apar în cazul terapiei genetice clasice, mai exact, apariţia unor cazuri de leucemie. Efectul colateral se creează de multe ori în cazul terapiei sus-numite deoarece gena terapeutică este inserată de multe ori în proximitatea genelor declanşatoare de cancer (proto-oncogene). În cazul chirurgiei genetice, riscul este îndepărtat. Peste câteva luni, se va efectua un test internaţional, promit cercetătorii, având ca obiect de studiu câteva zeci de copii trataţi, timp de un an, cu această metodă, împotriva fibrozei chistice. (E.F.)
Articol preluat de la adresa:
http://www.gandul.info/stiinta-si-tehnologia/terapia-viitorului-chirurgia-genetica.html?4588;3188827
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu